Timpul ne mănâncă timpul

Zilele astea au fost un pic ciudate pentru mine, m-am simțit de parcă am fost presat de timp încontinuu dar simultan nu am făcut nimic prin care să mi-l ocup, nimic util mai exact, dar nici inutil. Cert este că totul a fost un paradox total.

În zilele ce am pierdut timpul aveam în minte să fac „lucruri mari”, spre exemplu îmi doream să public undeva la 3 articole pe zi, și am scris chiar mai mult de atât dar toate au ajuns la coșul de gunoi pentru că nu erau pe placul meu, nu aș posta niciodată un articol dacă nu mi-ar place felul în care este redactat, și de obicei sunt foarte exigent cu mine din punctul ăsta de vedere.

De asemenea am avut și alte treburi de ale mele pe care într-o oarecare măsură le-am făcut, dar în același timp mă simt de parcă n-am făcut nimic, de parcă timpul este înghețat însă în același timp se scurge.

Nu știu exact ce se întâmplă cu mine sau în jurul meu dar este o stare foarte ciudată, sper să trec peste cât mai rapid și să reușesc să mă autodepășesc în ceea ce este necesar. Probabil este ceva de moment dar nu înțeleg cine/ce generează această stare…

 

Reply